Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor: cum se calculează și care sunt noutățile în 2024

Cuprins
1. Condițiile pentru regimul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor
2. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilore in 2024
3. Baza impozabilă pentru impozitul pe venit
4. Ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor

1. Conditiile pentru regimul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor

Din anul 2024, o persoană juridică româna poate aplica regimul de impozitare pe veniturile microintreprinderilor daca la 31 decembrie a anului fiscal precedent:

• a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 500.000 euro. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exerciţiului financiar în care s-au înregistrat veniturile;Această limită privind veniturile realizate se verifică luând în calcul veniturile realizate de persoana juridică română, cumulate cu veniturile întreprinderilor legate cu aceasta, astfel cum sunt definite potrivit prevederilor Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare. Părtile legate se verifică la 31 decembrie 2023;
• capitalul social al acesteia este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile administrativ-teritoriale;
• nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești, potrivit legii;
• a realizat venituri, altele decât cele din consultanţă şi/ sau management, cu excepţia veniturilor din consultanţă fiscală, corespunzătoare codului CAEN: 6920 – „Activităţi de contabilitate şi audit financiar; consultanţă în domeniul fiscal”, în proporţie de peste 80% din veniturile totale;
• are cel puţin un salariat, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 48 alin. (3), respectiv în cazul unei microentități înființate în cursul anului, care are obligația de a angaja în termen de 30 de zile de la data înregistrării la Registrul Comerțului. Prin salariat, se înțelege persoana angajată cu contract individual de muncă cu normă întreagă, potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare. 

Condiția se consideră îndeplinită și în cazul microîntreprinderilor care:

• au persoane angajate cu contract individual de muncă cu timp parțial dacă fracțiunile de normă prevăzute în acestea, însumate, reprezintă echivalentul unei norme întregi;
• au încheiate contracte de administrare sau mandat, potrivit legii, în cazul în care remunerația acestora este cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată;
• are asociaţi/acţionari care deţin, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot şi este singura persoană juridică stabilită de către asociaţi/acţionari să aplice acest regim. Asociaţii/acţionarii persoanei juridice române care deţin, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, atât la persoana juridică română analizată, cât şi la alte persoane juridice române care îndeplinesc condiţiile pentru sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, trebuie să stabilească, până la data de 31 martie, o singură persoană juridică română care aplica regimul micro. Persoanele juridice române care nu au fost stabilite de către asociaţi/acţionari, până la termenul de 31 martie, intră sub incidenţa impozitului pe profit; 
• a depus în termen situaţiile financiare anuale, dacă are această obligaţie potrivit legii.

Află mai multe despre noutăți fiscale și microîntreprinderi în comunitatea Pluxee IMM Connect.

2. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor in 2024

Prin Legea 296/2023, au fost aduse modificări semnificative Codului fiscal, iar unele dintre acestea au implicatii pentru regimul de impozitare pe veniturile microintreprinderilor. 

Dacă în anul 2023 s-a aplicat o singură cotă de impozitare, respectiv 1%, din anul 2024 sunt aplicabile două cote de impozit, 1% si 3%. 

Cota de 1% se va aplica pentru microîntreprinderile care realizează in cursul anului venituri care nu depăşesc 60.000 euro inclusiv şi care nu desfăşoară activitățile menționate mai jos.

Cota de 3% se va aplica pentru microîntreprinderile care:

• realizează venituri de peste 60.000 euro și până în 500,000 euro; sau
• desfăşoară activităţi, principale sau secundare, corespunzătoare urmatoarelor coduri CAEN:
• - 5821 – Activităţi de editare a jocurilor de calculator,
• - 5829 – Activităţi de editare a altor produse software,
• - 6201 – Activităţi de realizare a softului la comandă (software orientat client),
• - 6209 – Alte activităţi de servicii privind tehnologia informaţiei, 
• - 5510 - Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare,
• - 5520 – Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată,
• - 5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere,
• - 5590 – Alte servicii de cazare,
• - 5610 – Restaurante,
• - 5621 – Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente,
• - 5629 – Alte servicii de alimentaţie n.c.a.,
• - 5630 – Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor,
• - 6910 – Activităţi juridice – numai pentru societăţile cu personalitate juridică care nu sunt entităţi transparente fiscal, constituite de avocaţi potrivit legii,
• - 8621 – Activităţi de asistenţă medicală generală,
• - 8622 – Activităţi de asistenţă medicală specializată, 
• - 8623 – Activităţi de asistenţă stomatologică,
• - 8690 – Alte activităţi referitoare la sănătatea umană.

Limitele fiscale în euro menționate anterior se verifică pe baza veniturilor înregistrate cumulat de la începutul anului fiscal. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exerciţiului financiar precedent.

În cazul în care, în cursul anului fiscal, veniturile realizate de o microîntreprindere depășesc plafonul de 60.000 euro sau microîntreprinderea începe să desfășoare una sau mai multe activități mentionate anterior, aceasta va aplica cota de 3% din trimestrul in care se înregistrează astfel de situații. 

În cazul în care persoanele juridice române care desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN prezentate mai sus obțin venituri și din alte activități, în afara celor corespunzătoare acestor coduri CAEN, cota de impozitare de 3% se aplică și pentru veniturile din aceste alte activități.

Citește și despre: Granturi IMM 2024: ce sunt și cum pot fi accesate 

3. Baza impozabilă pentru impozitul pe venit microîntreprindere

Pentru impozitul pe venit, baza impozabilă o constituie veniturile din orice sursă, înregistrate în creditul conturilor din clasa 7 „Conturi de venituri”, din care se scad categoriile de venituri menționate la art. 53 alin. (1) din Codul Fiscal:

1. dividende primite de la o persoană juridică română;
2. titlurile de plată;
3. veniturile din anularea unor dobânzi, a unor provizioane și ajustări din depreciere etc., care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul venitului impozabil;
4. veniturile din despăgubiri;
5. alte venituri, precum: veniturile aferente costurilor stocurilor de produse sau serviciilor în curs de execuție, veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale, veniturile din subvenții, veniturile din diferențele de curs valutar, veniturile aferente creanțelor și datoriilor în funcție de cursul unei valute;
6. valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării, înregistrate în contul 709 „Reduceri comerciale acordate”;

La rezultatul obținut, pentru calculul impozitului pe venit, se adaugă elementele menționate la art. 53 alin. (2) din Codul Fiscal:

1. valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării, înregistrate în contul 609 „Reduceri comerciale primite”;
2. diferența favorabilă dintre veniturile din diferențe de curs valutar/ veniturile financiare aferente creanțelor şi datoriilor şi cheltuielile din diferențe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente, înregistrate cumulat de la începutul anului;
3. diferența favorabilă dintre veniturile din diferențe de curs valutar/ veniturile financiare aferente creanțelor şi datoriilor şi cheltuielile din diferențe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente, înregistrate cumulat de la începutul anului;
4. rezervele reprezentând facilități fiscale, constituite în perioada în care microîntreprinderile au fost şi plătitoare de impozit pe profit, care sunt utilizate pentru majorarea capitalului social, pentru distribuire către participanți sub orice formă, pentru acoperirea pierderilor sau pentru oricare alt motiv;

Iată un exemplu concret: Să presupunem că societatea SC ABC SRL, cu un angajat, a obținut la finalul unui exercițiu financiar următoarele:

Venituri înregistrate în conturile din clasa 7: 500.000 lei

Alte venituri din despăgubiri și reduceri comerciale acordate: 90.000 lei

Diferențe favorabile generate de curs valutar în trimestrul IV: 15.000 lei

Sa presupunem ca societatea îndeplinește condițiile pentru a aplica regimul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, astfel societatea poate alege forma de impozitare, fie impozit pe veniturile microîntreprinderilor, fie impozit pe profit. Să presupunem că societatea îndeplinește condițiile pentru aplicarea cotei de 1%. Astfel, calculul pentru impozitul pe veniturile microîntreprinderilor este: 1% x (500.000 - 90.000 +15.000) = 4.250 lei (la o bază impozabilă de 425.000 lei.

4. Ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor

Conform prevederilor de la art. 52 din Codul fiscal, regulile de ieşire din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor în cursul anului sunt următoarele:

• În cazul depășirii plafonului de 500.000 euro sau a ponderii veniturilor din consultanță.Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 500.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi/sau management, cu excepţia veniturilor din consultanţă fiscală (corespunzătoare codului CAEN 6920 – Activităţi de contabilitate şi audit financiar, consultanţă în domeniul fiscal), în veniturile totale este de peste 20% inclusiv, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a depăşit oricare dintre aceste limite, fără posibilitatea de a mai opta pentru perioada următoare să aplice prevederile din Codul fiscal privind impozitul pe veniturile microîntreprinderilor.

• În cazul în care nu se mai îndeplinește condiția de salariat.Prin excepţie, pentru o microîntreprindere cu un singur salariat, al cărui raport de muncă încetează, condiţia privind salariatul se consideră îndeplinită dacă, în termen de 30 de zile de la încetarea raportului de muncă, este angajat un nou salariat cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată de cel puţin 12 luni.

• În cazul în care desfășoară activități din anumite domenii.

Modificarea vectorului fiscal, ca urmare a situațiilor descrise mai sus, se efectueaza in termen 15 zile.

Microîntreprinderile care devin plătitoare de impozit pe profit ca urmare a neîndeplinirii condițiilor legale sau ca urmare a exercitării opțiunii comunică organului fiscal ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor până cel târziu la data de 31 martie, inclusiv, a anului fiscal următor. 

▶️ Apelează la soluțiile Pluxee și arată-ți grija față de angajați, oferindu-le tichete de masă electronice, vouchere de vacanță, carduri cadou sau alte beneficii extra salariale!

Iată ce alte avantaje obții cu Pluxee, pe lângă cele fiscale:

• oferi venituri mai mari pentru echipa ta, în timp ce economisești din buget;

• motivezi și recompensezi oameni tăi;

• atragi angajați noi și crești nivelul de retenție în companie;

Anul 2024 vine cu multiple modificări fiscale care vor impacta dezvoltarea afacerilor. Din acest motiv, pentru a-ți continua planul de dezvoltare și pentru a menține un nivel profitabil al afacerii tale, este important să ții cont de toate aceste modificări și să îți planifici activitatea în consecință.

sursă foto: shutterstock.com & iStock